Archive for March, 2013

„Calea Ferată a Moldovei” – o investiție odată și pentru totdeauna

„Calea Ferată a Moldovei” (CFM) este compania națională de transport feroviar a R. Moldova.

Teritoriul Moldovei este străbătut de coridorul multimodal IX: Helsinki-Sankt Petersburg-Moscova-Kiev-Chișinău-București-Dimitrovgrad-Alexandroupolis. Sectorul Cuciurgan (Ucraina)-Novosavițkaia-Tighina-Chișinău-Ungheni-Cristești Jijia (România) coincide cu linia de cale ferată E 95 a părții moldave a „Acordului european cu privire la cele mai importante linii feroviare magistrale internaționale (AGC)”.

Caracteristici

Lungimea totală a rețelei de cale ferată administrată de CFM este de 1232 de kilometri, din care 1218 km reprezintă ecartament larg (1520 mm) și 14 km – ecartament normal (1435 mm). Pe căile ferate moldovene se circulă cu o viteză de până la 50-60 km pe oră.

Scurt istoric…

Evoluţia reţelei feroviare pe teritoriul Basarabiei a pornit de la linia de cale ferată Balta-Odesa-Tiraspol. Prima linie de cale ferată urma să tra¬verseze Basarabia de la est la vest, înspre Prut, urmând să ajun¬gă la Iaşi. Peste patru ani, pe 28 august 1871, a fost deschisă circulaţia trenurilor pe sectorul Tiraspol-Chişinău, ziua în care oficial îşi ia începutul istoria „Căii Ferate din Moldova”.

În anii ’70 ai secolului al XIX-lea, liniile strategice de cale ferată erau date în exploatare una după alta: în 1873 – linia Chişinău-Corneşti, peste doi ani, în 1875 – linia Corneşti-Ungheni. Circulaţia pe sectorul de cale ferată Chişinău-Ungheni a fost deschisă pe 20 martie 1877.

Aflându-se deja în jurisdicţia statului, Căile Ferate de sud-vest aveau în anul 1913 o structură com¬plexă, care se diviza în 34 de sectoare de întreţinere a căii, 13 sectoare de tracţiune şi 10 secţii de mişcare.

În perioada 1920-1940 s-au întreprins toate acţiunile necesare pentru reformarea bazei de reparaţie a mijloacelor de tracţiune, distribuirea optimă a echipelor de revizie tehnică şi reparaţie a materialului rulant în cele mai importante staţii de cale ferată, construcţia unor edificii separate pentru locomotive (la Chişinău, Tighina, Căinari).

În anul 1961 a fost introdusă tracţiunea diesel. Această perioadă a fost marcată de o amplă dezvoltare a economiei republicii, a domeniilor construcţii şi agricultură. Prin calea ferată era transportat un amplu flux de produse agricole, exporturile atingeau cifra de 30-40 la sută, iar tranzitul – 60 la sută.

Ulterior, în 2005 a fost finalizată construcţia tronsonului feroviar Revaca-Căinari, iar pe 25 august 2008 a fost încheiată și construcția tronsonului feroviar Cahul-Giurgiuleşti.

Modernizarea ÎS „Calea Ferată a Moldovei”

Primul tren modernizat de transportat pasageri a fost pus în circulație de către CFM la data de 27 iulie 2012 pe ruta Chişinău-Ocniţa, având un nivel înalt de confort. Trenul a fost reutilat în România timp de 63 de zile. Noua garnitură dispune de patru vagoane, 267 de locuri, trei clase sociale și este dotat cu scaune confortabile, aer condiţionat, toalete igienizate, geamuri termopan, acces la internet, televizoare, uşi automate şi un sistem care îi va informa pe călători despre opririle care urmează. Cu toate acestea, pe motiv că modernizarea nu a inclus și motorul, după câteva săptămâni de la darea în exploatare acesta nu putea circula decât remorcat de o locomotivă de tip vechi.

Potrivit unui studiu al specialiştilor întreprinderii, electrificarea căilor ferate din Moldova ar permite creşterea de trei ori a vitezei de deplasare a trenurilor şi reducerea cheltuielilor de întreţinere cu 25-30 la sută. Aceasta ar costa cel puţin 400 mln. dolari SUA, iar investiţiile ar putea fi recuperate în cel mult 10 ani.

CFM planifică să construiască linia de cale ferată Mărculeşti-Soroca, cu o lungime de 54 de kilometri, ale cărei costuri se ridică la aproximativ 150 de milioane de dolari. Noul traseu va permite scurtarea distanţei de ocolire a regiunii din stânga Nistrului.

Igor Goreacii

http://www.timpul.md/articol/calea-ferata-a-moldovei—o-investiie-odata-i-pentru-totdeauna-38703.html

Advertisements

Leave a comment

Opt măsuri de salvare a sectorului agricol

Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură propune opt măsuri de sprijin al agricultorilor, în dezvoltarea sectorului agroalimentar.

Aceste mecanisme sunt menite să stimuleze fermierii locali.

1. Stimularea creditării producătorilor agricoli de către instituţiile financiare – obiectivul general al măsurii îl constituie creşterea productivităţii şi competitivităţii agriculturii prin asigurarea accesului producătorilor agricoli la resurse financiare. Sprijinul este acordat beneficiarilor care au obţinut credite agricole, începând cu anul 2010.

2. Stimularea asigurării riscurilor de producţie în agricultură. Mijloacele financiare prevăzute pentru prezenta măsură se utilizează la subvenţionarea primelor de asigurare a producătorilor agricoli, în baza contractelor de asigurare a riscurilor de producţie în agricultură care pot fi produse în anul 2012, în conformitate cu Legea nr. 243-XV din 8 iulie 2004.

3. Stimularea investiţiilor pentru înfiinţarea plantaţiilor multianuale şi promovarea producţiei vitivinicole. Sprijinul este acordat pentru înfiinţarea plantaţiilor pomicole şi viticole, de culturi nucifere, de arbuşti fructiferi şi de căpşuni, cu soiuri înscrise în Registrul soiurilor de plante al R. Moldova, înfiinţate începând cu toamna anului 2011, conform actului de înfiinţare a plantaţiei, şi în privinţa cărora nu au fost depuse, până la 1 noiembrie 2011, cereri de obţinere a subvenţiei.

4. Stimularea investiţiilor pentru producerea legumelor pe teren protejat (sere de iarnă, solarii, tuneluri). Sprijinul este acordat pentru compensarea costului modulelor de sere, echipamentului, utilajului, materialului nou de acoperire şi de construcţie pentru sere, solarii, tuneluri, precum şi a materialului neţesut pentru acoperirea plantelor (tip AGRYL, SPUNBOND, LUTRASIL etc.).

5. Stimularea investiţiilor pentru procurarea tehnicii şi utilajului agricol, echipamentului ce formează sisteme de irigare, sisteme antiîngheţ şi instalaţii antigrindină. Sprijinul este acordat pentru compensarea parţială a cheltuielilor aferente procurării tehnicii şi utilajului agricol nou.

6. Stimularea investiţiilor în utilarea şi renovarea tehnologică a fermelor zootehnice. Sprijinul este acordat pentru procurarea utilajului tehnologic, destinat dotării şi modernizării fermelor zootehnice situate în extravilan.

7. Stimularea procurării animalelor de prăsilă şi menţinerii fondului lor genetic.
Sprijinul este acordat pentru compensarea costurilor animalelor cu categoria de bonitare de clasa II (femele) şi de clasa I (masculi), procurate de la fermele de prăsilă, inclusiv din străinătate.

8. Stimularea investiţiilor pentru dezvoltarea infrastructurii postrecoltare şi procesare. Sprijinul este acordat pentru compensarea costului echipamentelor tehnologice şi a utilajelor noi, achiziţionate începând cu anul 2011, conform listei aprobate prin ordinul ministrului Agriculturii şi Industriei Alimentare, achitate integral şi instalate la întreprinderile de procesare, uscare şi congelare ale fructelor şi legumelor, de procesare a cerealelor şi produselor oleaginoase, cărnii, peştelui şi laptelui, precum şi la casele de ambalare şi frigidere.

Această organizație statală este menită să înlăture lacunele în distribuirea mijloacelor bugetare destinate subvenţionării şi, în special, lipsa de transparenţă în formarea listei beneficiarilor de subvenţii şi a comisiilor care stabileau listele lor, a trezit nemulţumirea producătorilor şi a societăţii civile, care au expus pretenţiile lor în mai multe dezbateri publice.

Igor Goreacii

http://www.timpul.md/articol/opt-masuri-de-salvare-a-sectorului-agricol-38516.html

Leave a comment

Dacă te informezi, statul îți garantează drepturile în mediul de afaceri

Businessul are nevoie de susţinere şi statul trebuie să facă tot posibilul pentru dezvoltarea acestuia. În accepțiune generală, statul deține instrumente nemijlocite de conducere a unei economii concurențiale, fiind chemat să stabilească obiectivele economice și sociale ce urmează a fi atinse în procesul mobilizării și repartizării resurselor.

Pe de altă parte, rolul statului în societatea modernă este de a promova prosperitatea generală a societății, iar în acest sens, efortul de sprijinire a activității economice particulare este de o
importanță majoră. Doar că, după cum a remarcat șeful Direcţiei economie şi finanţe AGEPI, Iurie Badîr, în cadrul Conferinţei internaţionale ştiinţifico-practice „Inovarea în susţinerea IMM-urilor”, „Moldova, deocamdată, se află la etapa iniţială de susţinere a activităţii inovaţionale a IMM-urilor”.

Pentru a contribui la realizarea obiectivelor financiare, economice și sociale urmărite de către stat la introducerea taxelor și impozitelor, statul oferă anume înlesniri și scutiri fiscale.
Potrivit articolului 49 din Codul Fiscal, pot fi scutiți de impozite pe un termen de trei ani, agenții economici care, la momentul depunerii cererii la Serviciul Fiscal de Stat, dispun de un număr mediu anual de salariați de la o persoană la 19, iar suma vânzărilor nete anuale nu depășește trei milioane lei.

Dacă agenții economici au creanțe (statul este dator) cu bugetul, din cauza livrărilor efectuate la cota zero sau la cote reduse, atunci TVA-ul se restituie în conformitate cu Regulamentul privind restituirea taxei pe valoarea adăugată, într-un termen care nu depășește 45 de zile.

Restituirea de la buget a accizelor se realizează în cazul exportului mărfurilor supuse accizelor de proprietarul lor sau în baza contractului de comision. Pentru aceasta, agentul trebuie să prezinte contractul de vânzare-cumpărare încheiat cu partenerul străin pentru livrarea mărfurilor supuse accizelor, documentul de plată și extrasul băncii ce confirmă încasarea pe contul contribuabilului, declarația vamală a încărcăturii sau copia ei.

Totodată, mijloacele de transport folosite la transporturi internaționale, mărfurile introduse sau scoase de pe teritoriul vamal în calitate de ajutor umanitar sau în scopuri filantropice, precum și publicațiile periodice, cărțile ce țin de domeniul învățământului, științei și culturii, materialele didactice pentru instituțiile preșcolare sunt scutite de plata taxelor vamale.

De asemenea, întru dezvoltarea mediului antreprenorial statul sprijină o serie de programe economice, printre care Programul Național de Abilitate Economică a Tinerilor; Gestiunea Eficientă a Afacerii; SES Acordarea Consultanței de către Experții din Germania; TAM/BAS; Business Advisory Service; Programul de la FERMIER la FERMIER; SMEDRA; Dezvoltarea IMM în localitățile rurale etc.

Un alt proiect important este Programul de Atragere a Remitențelor în Economie „PARE 1+1”, destinat lucrătorilor migranţi şi/sau rudelor de gradul întâi ale acestora care doresc să investească în lansarea sau/şi dezvoltarea afacerii proprii și care oferă granturi în valoare de până la 200 mii lei.
Mai multe detalii despre aceste programe puteți găsi pe site-urile Organizației Dezvoltării Întreprinderilor Mici și Mijlocii http://www.odimm.md, Camerei de Comerț și Industrie http://www.chamber.md și pe site-urile ministerelor de resort.
În antreprenoriat e nevoie de agerime. Ba mai mult, trebuie să înveţi continuu, să ai capacitatea de a aborda problemele într-un mod global. Un antreprenor bun este întotdeauna informat!

Igor Goreacii

http://www.timpul.md/articol/daca-te-informezi-statul-ii-garanteaza-drepturile-in-mediul-de-afaceri-38329.html

Leave a comment

Portul Giurgiulești, singura „poartă” spre Dunăre

Portul Internațional Liber Giurgiulești (PILG), singurul port din R. Moldova accesibil pentru navele maritime, este situat la km 133,8 (a 72,2 milă maritimă) al fluviului Dunărea, în sudul țării, fiind mărginit de România și Ucraina.

PILG beneficiază de o amplasare pe traseele internaționale de comerț și transport, precum este canalul navigabil Rin-Main-Dunăre, care unește Marea Neagră, 14 state europene și Marea Nordică; sistemele de cale ferată de standard european și rusesc, precum și rețeaua de drumuri internaționale. Proprietarul, operatorul și investitorul general al Portului Internațional Liber Giurgiulești este Compania Danube Logistics SRL. Portul de la Giurgiulești a fost dat în exploatare abia la 26 octombrie 2006, după 10 ani de construcție.

Terminalul petrolier a fost construit din investiții străine în valoare de 35 milioane dolari SUA. Capacitatea totală de depozitare este de peste 63 de mii de metri cubi de produse petroliere, iar capacitatea maximă de transbordare va fi de peste 2 milioane tone pe an.

Portul de pasageri (investiție de 10 milioane dolari SUA) are o capacitate de circa 300 de pasageri pe zi. Prin acest port, R. Moldova se poziționează la un nivel mai avansat în domeniul transportului naval, ceea ce va conduce la dezvoltarea turismului și a regiunii de sud a țării.

Terminalul cerealier (investiție de 12 milioane dolari SUA) servește la transportul cerealelor pe cale maritimă în și din Moldova, în caz de necesitate. Are o capacitate de primire de 3000 tone de cereale pe zi prin intermediul transportului auto și feroviar și o capacitate de încărcare a unităților de transport maritime de până la 7000 tone, cu o viteză de încărcare de 300 tone pe oră. Totodată, are o capacitate de prelucrare pentru export de până la 500 mii tone de cereale.

Zona industrială liberă, întreaga suprafață de 120 ha, are statut similar cu cel al unei zone economice libere. Zona industrială liberă din cadrul PILG oferă investitorilor naționali și internaționali un mediu favorabil pentru plasarea investițiilor și desfășurarea afacerilor la frontieră cu Uniunea Europeană, într-o țară ce beneficiază de regimul Preferințelor Autonome Comerciale (PAC). Pe teritoriul zonei industriale la data de 1 iulie activau 34 de rezidenți, pe întreaga durată de activitate volumul investițiilor a constituit 58,9 mln. dolari SUA.

Conform unui raport privind activitatea Portului Internaţional Liber Giurgiuleşti pentru prima jumătate a anului 2012, în perioada de raportare, rezidenţii au achitat diverse impozite şi taxe în sumă de 98,9 mln. lei sau cu 76% mai mult decât în prima jumătate a nivelul anului 2011, inclusiv 57,9 mln. lei accize, 3,2 mln. lei pentru proceduri vamale, 32,9 mln. lei TVA şi 2,2 mln. lei defalcări în fondul de asigurări sociale. Veniturile din înregistrarea navelor străine sub pavilion moldovenesc obţinut pe anul 2011 a fost de 10 mln. lei.

În semestrul I 2012 volumul comerţului angro realizat în Portul Internaţional a sporit esenţial, constituind 815,7 mln. lei sau 121,2% în raport cu nivelul perioadei similare a anului 2011. Rulajul total de mărfuri sub pavilionul moldovenesc a atins cifra de peste 550.000 mii tone, concurând deja cu România – 500.000 mii tone și Ucraina 679.000 mii tone.

Igor Goreacii

http://www.timpul.md/articol/portul-giurgiuleti-singura-poarta-spre-dunare-38182.html

Leave a comment

Taxe și impozite, rolul lor în economia Moldovei

„În viața sunt lucruri de care nu puteți scăpa, dar pe care puteți să le controlați” (Proverb ODIMM)

Principiile impuse de stat fiecărui cetățean reprezintă beneficiul bunăstării în ziua de mâine. Taxele și impozitele constituie procedeele nemijlocite de conducere a unei economii concurențiale, politica fiscală fiind chemată să stabilească obiectivele economice și sociale ce urmează a fi atinse în procesul mobilizării și repartizării resurselor. Ca rezultat, politica bugetară din R. Moldova este modernizată continuu și tinde să constituie un sistem transparent și stimulatoriu pentru desfășurarea activității economice.

Întreprinzătorii, dar și persoanele fizice, sunt obligați să participe la formarea bugetului public. Pe plan social, rolul taxelor și impozitelor se concretizează în faptul că, prin intermediul lor, statul redistribuie o parte importantă din produsul intern brut între clase și grupuri sociale, între persoanele fizice și cele juridice.

 

Situația încasărilor pe perioada ianuarie-august 2012, la bugetul public naţional (BPN) au fost acumulate venituri în sumă totală de 20 mlrd. 934,3 mln. lei /1,3 mlrd. euro/ sau cu 2 mlrd. 656,2 mln. lei mai mult, în comparaţie cu perioada similară a anului 2011. Din suma totală a veniturilor BPN, veniturile fiscale au constituit 17 mlrd. 706,5 mln. lei, iar încasările nefiscale – 3 mlrd. 227,8 mln. lei.

În opt luni ale anului 2012, partea de cheltuieli a bugetului public naţional a fost executată în sumă de 22 mlrd. 153,9 mln. lei. Comparativ cu perioada corespunzătoare a anului 2011, cheltuielile au fost în creştere cu 9,8 la sută.

Cheltuielile publice au fost direcţionate spre: realizarea programelor cu caracter social-cultural – 71,9%, domeniul economiei naţionale – 11,7%, apărarea naţională, justiţie, jurisdicţia constituţională, menţinerea ordinii publice şi securitatea naţională – 6,6%, servicii de stat cu destinaţie generală – 4,2%, alte domenii – 5,6%. Executarea BPN în ianuarie-august anul în cura s-a soldat cu un deficit în sumă de
1 mlrd. 219,6 mln. lei.

Problema deficitului financiar cu care se confruntă statul este problema fiecărui cetățean al RM. Calcularea și achitarea taxelor și impozitelor nu sunt doar o cerință a statului, dar reprezintă capacitatea contribuabilului de a-și onora datoriile sale. În cele din urmă, tot noi, cetățenii, beneficiem de aceste finanțe publice.

În R. Moldova se percep diferite rețineri care trebuie considerate drept prime de asigurare pentru viața și averea cetățenilor. Sunt create condiții adecvate pentru desfășurarea în siguranță a diferitelor activități (prin legi, instituții și organe de stat) care sunt aplicate pe teritoriul țării. În continuare vom descrie particularitățile principalelor taxe și impozite pe teritoriul țării noastre.

Impozit pe venit – este reglementat de titlul II al Codului Fiscal pentru persoanele juridice și fizice, care practică activitate de antreprenoriat, profesională și pe parcursul perioadei fiscale obțin venit din orice surse aflate în R. Moldova și venit din orice surse aflate în afara R. Moldova.

Cotele impozitului pentru persoanele fizice, conform art. 15 al Codului Fiscal, sunt următoarele:
– 7% din venitul anual impozabil ce nu depășește suma de 25200 lei;
– 18% din venitul anual impozabil ce depășește suma de 25200 lei.
Pentru persoanele juridice (agenții economici):
-12% din venitul impozabil (profit).

Acest impozit mai prevede și alte cote de rețineri pentru agenții economici.

Taxa pe valoarea adăugată (în continuare – TVA) este reglementată de titlul III al Codului Fiscal, impozit general de stat, care reprezintă o formă de colectare la buget a unei părți a valorii mărfurilor livrate, serviciilor prestate care sunt supuse impozitării pe teritoriul R. Moldova, precum și a unei părți din valoarea mărfurilor, serviciilor din categoria celor impozabile importate în R. Moldova.

Cotele TVA (art. 96 al CF) se stabilesc în următoarele mărimi:
– cota-standard în mărime de 20% din valoarea vânzărilor efectuate în R. Moldova și import, cu excepția livrărilor impozabile la cote reduse;
– cota redusă în mărime de 8% din valoarea livrărilor impozabile pentru: produse de panificație, lactate, medicamente, zahăr din sfeclă, producția din zootehnie etc.
– cota redusă în mărime de 6% din valoarea vânzărilor efectuate în R. Moldova și
la import pentru: gazele naturale și gazele lichefiate.
– cota zero în mărime 0% pentru (în conformitate cu art. 104 al Codului Fiscal): mărfurile și serviciile pentru export, toate tipurile de transporturi internaționale de mărfuri și pasageri, mărfurile și serviciile livrate către agenții economici înregistrați în zonele economice libere etc.

Accizele – reglementate de titlul IV al Codului Fiscal, reprezintă un impozit general de stat pentru limitarea producției, importului și consumului unor produse (din alcool, tutun, a unor obiecte de lux).

Cotele accizului se stabilesc în baza art. 122 al Codului Fiscal. Persoanele juridice și fizice care preconizează să se ocupe sau care se ocupă cu prelucrarea/și sau fabricarea mărfurilor posibile impunerii cu acciz sunt obligate să primească certificat de acciz până la începerea activității în cauză, să păstreze mărfurile supuse accizelor în încăperile de acciz.

Taxele locale sunt reglementate de titlul VII al Codului Fiscal și Legea privind punerea în aplicare a Titlului VII al Codului Fiscal.

Tipurile de taxe locale sunt: taxa pentru amenajarea teritoriului; taxa de plasare (amplasare) a publicității (reclamei); taxa pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii de deservire socială; taxa de piață; taxa de aplicare a simbolicii locale; taxa pentru cazare; taxa pentru parcare; taxa pentru serviciilor auto de călători pe rutele municipale, orășenești și sătești; taxa de organizare a licitațiilor și loteriilor pe teritoriul unității administrativ-teritoriale; taxa balneară.

Plătitori sunt agenții economici înregistrați în calitate de întreprinzător, care dispun de baza impozabilă și sunt stabiliți în cadrul primăriilor locale.
Asigurările sociale de stat obligatorii sunt reglementate de Legea privind sistemul public de asigurări sociale și Legea bugetului asigurării sociale de stat pe anul 2012.

Plătitori sunt persoanele juridice și fizice care au obligația de a plăti contribuții de asigurări sociale.

Tarifele contribuțiilor se stabilesc pentru fiecare an în parte în Legea bugetului asigurărilor sociale.

23% – suma datorată de către agentul economic față de buget din fondul de salarii;
6% – suma datorată de salariat prin contractul individual de muncă din salariul propriu.

Asigurarea obligatorie de asistență medicală constituie un sistem garantat de stat de apărare a intereselor populației în domeniul ocrotirii sănătății. Din contul primelor de asigurare, în baza cărora se formează unele fonduri bănești, se va asigura acoperirea cheltuielilor de investigare și tratare a maladiilor etc. prevăzute de polița de asigurare.

3,5% – suma datorată de către agentul economic față de buget din fondul de salarii;
3,5% – suma datorată de salariat prin contractul individual de muncă din salariul propriu.

Fiecare sistem de taxe și impozite este facilitat de scutiri pe o perioadă de timp. Oricare cetățean are dreptul la aceste avantaje conform legii. Evident, dacă persoana în cauză își cunoaște pe deplin drepturile. Oricine dorește poate să consulte această informație gratis pe raza teritorială unde activează unul din cele peste 36 de inspectorate fiscale, sau direct de pe site-ul http://www.fisc.md , http://www.cnas.md , http://www.cnam.md .
O problemă în cauză pe teritoriul R. Moldova din punctele enumerate mai sus este „impozitul pe venit”, prin care angajații acceptă salariul „în plic” inconştient sau deliberat acceptă şi complicitatea cu agentul economic care îşi ascunde veniturile. Contribuabilii se lipsesc automat de o pensie sau poliță medicală și de o infrastructură normală. Banii pe care îi primeşte nu se impozitează, deci nu ajung în fondul de asigurări sociale şi pensii.

Conform unui studiu efectuat de Institutul „Viitorul” pentru anul 2012, veniturile nedeclarate sau oferite „în plic” anual lipsesc bugetul de stat de aproape 5 miliarde de lei. Acești bani ar fi suficienți pentru a reduce deficitul bugetar, cât și alte probleme sociale:
– întreținerea drumurilor la un nivel înalt;
– investiții în învățământ (fără contribuția fiecărei familie impuse în fondul școlii în particular);
– medicina la prețuri reduse, sau în unele cazuri gratis;
– salarii și pensii adecvate.

Prin eschivarea de la achitarea acestor taxe și impozite, conștient sau inconștient, fiecare cetățean sau agent economic aduce un prejudiciu enorm statului. O mare problemă în relațiile dintre stat și cetățeni este lipsa încrederii parteneriale. Pentru buna funcționare a acestui mecanism fiecare dintre noi trebuie să-și cunoască drepturile și obligațiile, cât trebuie să transferăm statului, ca să putem cere un mod de trai adecvat protejat prin lege.

Igor Goreacii

http://www.timpul.md/articol/taxe-i-impozite-rolul-lor-in-economia-moldovei-37997.html

Leave a comment

Guvernarea electronică, un nou pas spre modernizarea economiei

Guvernarea electronică nu este un subiect simplu. Mulți evită să se implice în discuții vizavi de acest subiect, pe motiv că nu înțeleg care este totuși semnificația sau conotația acestuia.

Însuși termenul „guvernare electronică” este interpretabil și oarecum netransferabil în contextul Internetului.

Tehnologiile IT din ultimii ani au avut o dezvoltare uriașă şi oferă cele mai diverse soluţii pentru orice activitate. Pentru a ţine pasul cu tehnologia, Guvernul a lansat în 2010 un proiect de e-Transformare a Guvernării, care are drept scop oferirea de informaţii transparente, combaterea corupţiei, sporirea eficienţei prin aplicarea tehnologiilor informaţionale. În plus, acest program este un prim pas pentru ca cetățenii și mediul de afaceri să poată beneficia de servicii fără contactul direct cu instituțiile publice şi de a ajunge din urmă ţările dezvoltate.
Pentru a obține un oarecare act, este nevoie de mult timp, efort, nervi, consultări, aşteptări la coadă şi alte obstacole birocratice. Pe când în majoritatea ţărilor europene, spre exemplu, programările, achitarea serviciilor sau rezervarea lor se face online, iar contactul cu funcţionarul se reduce la minimum. Astfel, implementarea e-serviciilor va facilita activitatea accesibilă şi majoritatea serviciilor se vor efectua online, fără a pierde timp și bani în discuţiile cu funcţionarii publici.

Potrivit noului program de e-Transformare a guvernării, în R. Moldova s-a implementat cu succes următoarele tipuri de servicii electronice:
• Din data de 5 septembrie 2012, cetățenii R. Moldova pot aplica online pentru cazierul judiciar.

Ministerul Afacerilor Interne, cu suportul Centrului de Guvernare Electronică, lansează serviciul public electronic e-Cazier. Pentru a accesa serviciul e-Cazier, solicitanţii vor accesa portalul http://www.servicii.gov.md, secţiunea e-Cazier, unde vor introduce IDNP-ul direct de la locul de muncă sau domiciliu la orice oră.

• Din 1 iulie 2012 este introdus Sistemul Informaţional Automatizat „Registrul general al facturilor fiscale” – un nou instrument în slujba contribuabilului şi Serviciului Fiscal de Stat. Metoda automatizată de înregistrare a facturilor fiscale în Registrul general electronic reprezintă unul din paşii pe care Serviciul Fiscal doreşte să-i parcurgă pentru a realiza implementarea facturii fiscale electronice care va conduce la modernizarea şi eficientizarea actului de administrare fiscală din R. Moldova. Acest fapt va economisi mult timp pentru întreprinzători la prezentarea dărilor de seamă.

• Acordarea informaţiei despre mijlocul de transport acum şi prin Internet. Informaţia solicitată se oferă în baza datelor conţinute în Registrul de Stat al Transporturilor. Simpla accesare a serviciului pe portalul serviciilor electronice http://www.e-services.md vă oferă în mod gratuit un set limitat de date despre mijlocul de transport. Informaţia se oferă în baza numărului certificatului de înmatriculare a transportului (VP) sau a seriei şi numărului certificatului provizoriu de înmatriculare (VPT). Serviciul oferă peste 20 de caracteristici ale mijlocului de transport.

Potrivit noului program de e-Transformare a guvernării, în scurt timp, la noi se vor implementa și alte servicii electronice în beneficiul populației și gestionării eficiente a mediului de afaceri. Precum vor fi programările online (eliberări de acte, autorizaţii, certificate etc.), înscrierea la instituţiile de învăţământ, declaraţii la poliţie, servicii de căutare a locurilor de muncă, programări la medic, înregistrarea automobilelor, aplicarea pentru autorizaţii de construcţie, solicitarea şi eliberarea certificatelor de stare civilă, anunţarea schimbării vizei de domiciliu, completarea de declaraţii şi notificări, solicitarea de autorizaţii, înregistrarea întreprinderilor, plata contribuţiilor de asigurare socială a angajaţilor, transmiterea de date către oficiile de statistică, achiziţii publice, registrul producătorilor şi intermediarilor produselor de origine vegetală şi animală etc.

Este de menţionat faptul că există deja anumite progrese în această sferă. Pentru a aplica la scara întregii ţări, mai e nevoie de timp dacă luăm în calcul că mulţi agenţi economici și cetățeni din mediul rural nu sunt pregătiţi pentru astfel de schimbări.

Ce spun cetățenii despre Guvernarea electronică?

În urma ultimelor date prezentate despre „Transformarea Tehnologică a Guvernării”, despre calitatea și eficiența prestării serviciilor publice, 55 la sută din respondenți au o părere bună. Participând în cadrul sondajului național „Omnibus 2012”, realizat de „CBS-AXA”, din care reiese că 18,4% din respondenți nu percep reforma de e-Transformare drept un beneficiu, iar 26,6% nu au ştiut ce să răspundă la întrebare. Peste 40 la sută din participanții la sondaj susțin că cunosc despre Centrul de Guvernare Electronică (CGE), 27,1% au auzit despre CGE, în timp ce 13,3% știu bine proiectele instituției. Totodată, 58,2 la sută din participanții la sondaj au menționat că nu cunosc care sunt activitățile Centrului de Guvernare Electronică.

Beneficiile Transformării Tehnologice a Guvernării, adică ale aplicării pe larg a tehnologiilor informaţionale în sectorul public, economie, remarcate în rândul populației sunt:

• Transformarea Tehnologică a Guvernării va contribui esenţial la contracararea corupţiei în relaţiile dintre instituţiile publice și cetăţeni;
• Transformarea Tehnologică a Guvernării va face mai transparentă relaţia dintre Guvern și cetăţean;
• Transformarea Tehnologică a Guvernării va face mai confortabilă interacţiunea cu instituţiile publice și mediul de afaceri;
• Transformarea Tehnologică a Guvernării va reduce cheltuielile instituţiilor publice și va eficientiza activitatea acestora în general.
Din totalul de respondenți, 53,9% susțin că sunt de acord cu reforma de transformare tehnologică a guvernării, în timp ce la 19,4% acest lucru le este indiferent.

Sondajul „Omnibus 2012”, realizat de Centrul de Investigaţii Sociologice şi Studii de Marketing „CBS-AXA”, s-a desfășurat în perioada 26 mai – 4 iunie 2012 pe un eșantion de 1.092 persoane în 80 de localităţi ale R. Moldova.

Prin platforma electronică sunt oferite servicii publice electronice în volum de 228 de servicii din cele 500 în deplină siguranţă. Pentru anul 2012, Guvernul RM planifică lansarea a încă trei servicii publice electronice: online-licenţa, raportarea electronică la Compania Naţională de Asigurări în Medicină şi aplicarea online pentru acte în domeniul construcţiei.

Implementarea e-Serviciilor necesită nu doar aplicarea tehnologiilor, dar şi instruirea atât a funcţionarilor, cât şi a beneficiarilor acestor servicii, în plus este necesar un efort din partea autorităților ca aceste servicii să fie înţelese de beneficiari şi să-i ajute să facă economie de timp şi de bani.

Igor Goreacii

http://www.timpul.md/articol/guvernarea-electronica-un-nou-pas-spre-modernizarea-economiei-37867.html

Leave a comment

Moldova între Uniunea Europeană și Uniunea Vamală Euroasiatică

Cetăţenii Republicii Moldova îşi pun în prezent legitimele întrebări: De ce este oportună aderarea ţării noastre la structurile Uniunii Europene sau Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan?

Care sunt avantajele intrării în una din structurile economice? Economişti şi analişti politici, cetățeni de rând discută care vor fi progresele în diverse domenii, cum ar fi creşterea economică, îmbunătăţirea nivelului de trai, modernizarea administrativă, o mai mare calitate a actului judiciar, asigurarea libertății economice pe noile piețe de desfacere.

Țara noastră se află într-o dilemă a două poluri opuse: ce direcție să urmeze cursul politic? În acest articol se vor stabili avantajele impactului politic şi economic în cazul unei eventuale aderări la una sau la alta dintre cele două uniuni economice.

 

Pentru locuitorii RM, integrarea europeană reprezintă o speranţă spre mai bine. Intrarea în Uniunea Europeană înseamnă progres economic, nivel de trai decent, oportunităţi de dezvoltare şi modernizare, securitate şi protecţie. Una dintre priorităţile actuale este definitivarea reţelelor transeuropene de infrastructură (TEN).

Politica Agricolă Comună este una dintre cele mai vechi politici comunitare. În prezent, aproximativ 35% din bugetul Uniunii este îndreptat spre programe care țin de politica agricolă.

Se insistă pe calitate, pe protecția mediului, nu pe cantitate (din cauza excedentelor importante înregistrate în deceniile anterioare). O mare problemă a Uniunii este dependența energetică. În prezent, statele membre importă 92% din petrol, 57% din gazul metan, 97,5% din uraniu.
În concluzie, beneficiile integrării în Uniunea Europeană sunt multiple şi esenţiale avantaje pentru progresul societăţii moldoveneşti în următoarele puncte.

Ofertele Uniunii Europene:

• UE reprezintă o piaţă de 503.492.041 de consumatori şi o economie ce are:
• suprafața – 4.324.782 km2;
• un PIB total de $ 16.282 trilioane, iar pe cap de locuitor de $32.338,14;
• un comerţ extern în valoare de $3,791 trilioane;
• investiţii interne anuale în sumă de $2,88 trilioane sau 18,7% din PIB;
• un volum de credite interne de $29 trilioane;
• un volum de cheltuieli anuale pentru cercetări ştiinţifice şi dezvoltarea noilor tehnologii în sumă de $239,7 miliarde;
• un volum de investiţii directe străine în statele UE de circa $7,972 trilioane;
• un volum de investiţii directe în străinătate efectuate de statele UE în valoare de $9,524 trilioane.
În mod inevitabil, integrarea în UE presupune renunţarea la o parte din libertăţile de a acţiona independent în politica externă. În particular, după cum se propunea în proiectul Constituţiei europene prezentat de către Valery Giscard D’Estaing (preşedintele Convenţiei Constituţionale), „statele membre urmează să se abţină de la orice acţiune care ar contraveni intereselor UE sau care riscă să diminueze eficienţa UE” [www.euobserver.com 08/02/03].
Dacă RM ar adera la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, apologeţii acesteia ne asigură că vom trăi bine, am beneficia de gaz ieftin, vinul nostru ar curge nestingherit pe piaţa rusă, iar problema transnistreană ar fi, în sfârşit, rezolvată. Ele sună ca un dulce cântec de sirenă, în special pentru acea parte a societăţii noastre care încă mai este nostalgică după „bunăstarea proletară” a fostei URSS.
Ofertele de mai sus sunt impunătoare, însă pentru a înţelege mai bine amploarea ofertei Uniunii Vamale, ele trebuie comparate cu date similare din UE.

Ofertele Uniunii Vamale:

• Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan reprezintă o piaţă de 171.443.868 de consumatori;
• Suprafața – 20.000.095 km2;
• un PIB total de $1.939 trilioane, iar pe cap de locuitor de $ 1.130.982;
• un comerţ extern în valoare de $1.021 trilioane;
• investiţii interne anuale de $603 miliarde sau 22% din PIB;
• un stoc de credite interne în sumă de $853 miliarde;
• un volum de cheltuieli anuale pentru cercetări ştiinţifice şi dezvoltarea noilor tehnologii în sumă de circa $15,3 miliarde;
• un volum de investiţii directe străine în statele Uniunii Vamale de $435,38 miliarde;
• un volum de investiţii directe în străinătate, realizate în special de Rusia şi Kazahstan, de $330,86 miliarde.
De asemenea, sunt trecute cu vederea părţile mai puţin feerice ale „poveştii de succes” care se numeşte Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan. Este adevărat că în primii doi ani ai existenţei sale volumul comerţului între cele trei state a crescut anual cu peste 30%, în mare parte datorită creşterii importurilor din Rusia de către agenţii economici kazahi şi belaruşi. Cu toate acestea, doar 18,2% din volumul total al comerţului extern efectuat de Kazahstan în 2011 a revenit comerţului efectuat în cadrul Uniunii Vamale. În cazul Rusiei, această proporţie a fost de 7,5%, iar a Belarusiei de 46,4%. Din aceste date rezultă că doar economia belarusă e orientată preponderent spre piaţa Uniunii Vamale.
Până în prezent, RM cu astfel de parametri de guvernare democratică şi economică nu a stabilit un vector final de aderare. O analiză calitativă ar determina faptul că aderarea la o uniune comercială sau vamală trebuie, în primul rând, să aibă suport sau raţionament economic, adică să vină din partea celor care nemijlocit sunt implicaţi în aceste tranzacţii şi a experţilor care ulterior ar putea face o analiză de impact, adică ar stabili care sunt avantajele şi dezavantajele.

Igor Goreacii

http://www.timpul.md/articol/moldova-intre-uniunea-europeana-i-uniunea-vamala-euroasiatica-37680.html

Leave a comment