Archive for November, 2013

Proiect: Cu privire la zilele de odihnă în anul 2014

Proiect

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

HOTĂRÎRE nr. _____

din  _____________________ 2013

 Chişinău

Cu privire la zilele de odihnă în anul 2014

  În conformitate cu prevederile alineatului (5) al articolului 111 din Codul Muncii al Republicii Moldova nr. 154-XV din 28 martie 2003 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.159-162, art.648), cu modificările şi completările ulterioare, şi în scopul organizării optime a timpului de muncă şi de odihnă în anul 2014, Guvernul H HO T Ă R Ă Ş T E:

 1.  Zilele de 6 ianuarie, 2 mai şi 25 decembrie se consideră zile de odihnă, iar zilele de 11 ianuarie, 17 mai şi 20 decembrie – zile lucrătoare.

2.  Ministerele, alte autorităţi administrative centrale, conducătorii întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor vor asigura în zilele considerate lucrătoare, activitate eficientă a unităţilor subordonate.

Prim-ministru                                                                           Iurie  LEANCĂ

 Contrasemnează:

 Ministrul muncii, protecţiei sociale şi familiei                    Valentina BULIGA

Advertisements

Leave a comment

Ce formă juridică avantajează afacerea ta?

Aceasta este, în majoritatea cazurilor, întrebarea pe care şi-o pune o persoană care a decis să facă primii paşi în afaceri. Prima formă este „mai ieftină” ca lansare, dar presupune mai multe riscuri sub aspectul responsabilităţii. A doua este „mai scumpă”, având un minimum de capital social ce trebuie depus, cheltuieli de înregistrare ceva mai ridicate, dar, în schimb, are responsabilitate limitată. Trebuie de pornit însă, de la premisa că paleta opţiunilor este cu mult mai largă şi doar o bună cunoaştere a acestora, corelată cu o atitudine realistă, reieşind din conjunctura pieţei şi propriile posibilităţi, poate conduce la alegerea optimă. Prin urmare, stabilirea formei juridice trebuie facută cu maximă seriozitate, conform zicalei: „de 7 ori gândeşti şi o dată tai”, având drept bază de evaluare a variantelor, prevederile legislaţiei în vigoare.

În conformitate cu art. 13, alin.1 din “Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi”nr 845-XII din 3.03.1992 (cu completările ulterioare pâna în 2007) şi secţiunile 2 – 3 din Codul Civil, pe teritoriul Republicii Moldova se pot întregistra întreprinderi cu urmatoarele forme juridice:

    a) întreprindere individuală;
    b) societate în nume colectiv;
    c) societate în comandită;
  d) societate pe acţiuni;
e) societate cu răspundere limitată;
f)  cooperativă de producţie;
   g) cooperativă de întreprinzător;

Ce trebuie să conțină actul de constituire al societăţii comerciale:

      a)      numele, locul şi data naşterii, domiciliul, cetăţenia şi datele din actul de identitate al fondatorului persoană fizică; denumirea, sediul, naţionalitatea, numărul de înregistrare al fondatorului persoană juridică;
b) denumirea societăţii;
c) obiectul de activitate;
d) participaţiunile asociaţilor, modul şi termenul lor de vărsare;
e) valoarea bunurilor constituite ca participaţiune în natură şi modul lor de evaluare, dacă au fost făcute asemenea aporturi;
f) sediul;
g) structura, atribuţiile, modul de constituire şi de funcţionare a organelor societăţii;
h) modul de reprezentare;
i) filialele şi reprezentanţele societăţii;
j) alte date, stabilite de lege pentru tipul respectiv de societate.

Descrierea juridică societatății comerciale:

a)      întreprindere individuală –  întreprinderea  care aparţine cetăţeanului,  cu  drept de proprietate privată, sau membrilor  familiei acestuia,  cu  drept de proprietate comună.

Răspunderea o duce cinci  sau  mai  multe  persoane  fizice. Calitatea de membru o poate avea persoana fizică de la vârsta de 16 ani şi persoana juridică. Patrimoniul  întreprinderii individuale  se  formează pe baza bunurilor cetaţeanului  (familiei)  şi altor surse care nu sunt interzise de legislaţie. (Patrimoniul întreprinderii  individuale este inseparabil de bunurile personale  ale antreprenorului).

b)     societate în nume colectiv – reprezintă o întreprindere fondată de două  și mai multe persoane juridice și (sau) persoane fizice care și-au asociat  bunurile  în scopul desfășurării în comun a unei activități de antreprenoriat,  sub aceeași firmă, în baza contractului de  constituire (de societate) încheiat între acestea.

Numărul asociaţilor nu poate fi mai mic de 2 şi nici mai mare de 20 de persoane fizice sau juridice. O persoană fizică sau juridică poate fi asociatul numai al unei singure societăţi în nume colectiv.

c)      societate în comandită – Art. 16 din Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi prevede că societatea în comandită reprezintă o întreprindere fondată de două şi mai multe persoane juridice şi (sau) persoane fizice care şi-au asociat bunurile în scopul desfăşurării în comun a unei activităţi de antreprenoriat,  sub aceeaşi firmă, în baza contractului de  constituire (de societate) încheiat între acestea. Articolul 136 alin. 1 din Codul Civil al Republicii Moldova CC RM precizează ca societatea în comandită este societatea comercială în care, alături de membrii care practică în numele societăţii activitate de întreprinzător (comanditaţi) există unul sau mai mulţi membri finanţatori (comanditari) care nu participă la activitatea de întreprinzător a societăţii. SC este persoană juridică.

La societatea în comandită numărul total al membrilor în cumul aritmetic nu trebuie să depăşească 20 de persoane, indiferent câţi sunt comanditaţi sau comanditari, important fiind ca cel puţin câte unul să reprezinte câte o parte.

d)     societate pe acţiuni – societatea comercială al cărei capital social este în întregime divizat în acţiuni şi ale cărei obligaţii sunt garantate cu patrimoniul societăţii. (Cf. Legii R. Moldova Nr. 1134 privind societăţile pe acţiuni din  02.04.1997, cu modificări intrate în vigoare la 01.01.2008).

Patrimoniul societăţii se constituie ca rezultat al plasării acţiunilor, al activităţii sale economico-financiare şi în alte temeiuri prevăzute de legislaţie.

Societatea poate fi înfiinţată de o singură persoană. În acest caz, decizia de înfiinţare a societăţii va fi luată de această persoană de sine stătător şi se va perfecta sub formă de declaraţie de fondare a societăţii. Societatea poate fi înfiinţată de un singur fondator (alcătuită dintr-un singur acţionar) numai în cazul în care fondatorul (acţionarul) nu este o altă societate comercială alcătuită dintr-o singură persoană. In societatile pe actiuni  de tip  închis (cu excepţia celor agricole) numărul asociaţilor nu poate fi mai mare de 50).

e)      societate cu răspundere limitată – o întreprindere fondată de  persoane juridice şi  (sau) persoane  fizice,  care  şi-au  asociat  bunurile  în  scopul desfăşurării  în comun a unei activităţi de antreprenoriat, sub  aceeaşi firmă,   în  baza  actului  de  constituire. SRL este persoană juridică.

Societatea cu răspundere limitată poate fi înfiinţată şi de o singură persoană juridică sau fizică. In societăţile  cu răspundere limitată numărul asociaţilor nu poate fi mai mare de 50.

f)       cooperativă de producţie – întreprindere înfiinţată în scopul desfăşurării în comun  a  activităţii    de    producţie  şi  a  altei  activităţi economice,    bazate   preponderent  pe  munca  personală a membrilor ei şi pe  cooperarea  cotelor    de  participare  la  capitalul  acesteia. Cooperativa   de producţie este o  întreprindere de drept privat cu scop lucrativ  (inclusiv comercial). CP este persoană juridică.

Membri poate fi cinci  sau  mai  multe  persoane  fizice. Calitatea de membru o poate avea persoana fizică de la vârsta de 16 ani şi persoana juridică.

g)      cooperativă de întreprinzător – întreprindere ce  are  scopul  de  a  contribui  la obţinerea  de  către    membrii  săi  a  profitului. Prin derogare de la aceasta  prevedere,  membri    ai  cooperativei    agricole de întreprinzător   de prestari servicii pot fi  persoanele  care  produc produse  agricole  în  gospodariile  personale  auxiliare. Cooperativa   de întreprinzător este persoană juridică.

Membri poate fi cinci  sau  mai  multe  persoane  fizice. Calitatea de membru o poate avea persoana fizică de la vârsta de 16 ani şi persoana   juridică.

Legislaţia de bază care reglementează activitatea de antreprenoriat

  1. Codul Civil a RM;
  2. Codul fiscal a RM;
  3. Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr. 845-XII din 03.01.92 // Monitor nr.2/33 din 28.02.1994;
  4. Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali nr. 220-XVI  din  19.10.2007 // Monitorul Oficial nr.184-187/711 din 30.11.2007
  5. Legea privind gospodăriile ţărăneşti (de fermier) Nr.1353-XIV din 03.11.2000 //Monitorul Oficial 14-15/52, 08.02.2001
  6. Legea privind societăţile cu răspundere limitată nr. 135-XVI  din  14.06.2007 // Monitorul Oficial nr.127-130/548 din 17.08.2007;
  7. Legea privind societăţile pe acţiuni nr. 1134-XIII  din  02.04.97//Monitorul Oficial 38-39/332, 12.06.1997;
  8. Legea contabilităţii nr. 113-XVI  din  27.04.2007 // Monitorul Oficial nr.90-93/399 din 29.06.2007;
  9. Legea  privind licenţierea unor genuri de activitate Nr.451-XV din 30.07.2001//Monitorul Oficial 108-109/836, 06.09.2001
  10. Ordinul nr.12-g din 20.02.2006 a Camerei de Licenţiere privind condiţiile de licenţiere şi listele documentelor suplimentare, ce se anexează la cererile de eliberare a licenţelor pentru unele genuri de activitate //Monitorul Oficial 70-72/260, 05.05.2006
  11. Legea privind susţinerea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii nr.  206-XVI  din  07.07.2006//Monitorul Oficial 126-130/605, 11.08.2006;
  12. Legea insolvabilitatii Nr.632-XV din 14.11.2001 //Monitorul Oficial 139-140/1082, 15.11.2001

Intreprindere individuală (II), sau societate cu răspundere limitată (SRL)?

      Minusurile formei organizatorico juridice Întreprindere individuală (ÎI) faţă de Societatea cu Răspundere Limitată (SRL)

  1. Antreprenorul individual răspunde pentru obligaţiile ÎI cu tot patrimoniul său, cu excepţia bunurilor care, conform legii, nu pot fi urmărite.
  2. ÎI are posibilităţi reduse de atragere a capitalului străin, împrumuturilor.
  3. Antreprenorul individual poartă răspundere personală pentru ţinerea contabilităţii şi raportarea financiară spre deosebire de SRL unde această responsabilitate o poartă conducerea (organul executiv).

      Minusurile formei organizatorico juridice Societatea cu Răspundere Limitată (SRL) faţă de Întreprinderea individuală (ÎI)

  1. Pentru înregistrarea SRL este nevoie de constituirea unui capital social care nu poate fi mai mic de 5400 lei.
  2. SRL aplică sistemul contabil complet în partidă dublă faţă de sistemul contabil în partidă simplă aplicabil ÎI.

   Preferinţele formei organizatorico juridice Societatea cu Răspundere Limitată (SRL) faţă de Întreprinderea individuală (ÎI)

  1. Posibilităţi majore de atragere a capitalului străin, împrumuturilor.
  2. Fondatorul SRL nu răspunde pentru obligaţiile SRL, decît în limita aportului la capitalul social, iar SRL nu răspunde pentru obligaţiile fondatorului, cu excepţiile stabilite de lege sau de actul de constituire.

Preferinţele formei organizatorico juridice Întreprindere individuală (ÎI) faţă de Societatea cu Răspundere Limitată (SRL)

  1. Înregistrarea de stat a întreprinzătorilor individuali precum şi a modificărilor în actele de constituire şi în datele înscrise în Registrul de stat, se efectuează contra unei sume de 54 lei faţă de 250 de lei pentru persoanele juridice inclusiv SRL.
  2. Pentru înregistrarea ÎI nu este nevoie de constituirea unui capital social, pe cînd capitalul social a SRL nu poate fi mai mic de 5400 lei.
  3. ÎI aplică (dacă numărul mediu scriptic al personalului în perioada de gestiune este de 9 persoane) – sistemul contabil în partidă simplă – sistem contabil care prevede reflectarea unilaterală a faptelor economice, utilizînd înregistrarea în partidă simplă conform metodei “intrare-ieşire” pe cînd SRL aplică sistemul contabil complet în partidă dublă.

Ce reprezintă evidenţa contabilă?

        Ea reflectă operaţiunile de ordin economico-financiar ce au loc într-o întreprindere, pe parcursul unei perioade de timp determinate (o lună/  un trimestru/ un an), operaţiuni care sunt consemnate într-o anumită ordine şi conform unor reguli bine determinate, stipulate de legislaţia în vigoare. Fiecare tip de afacere trebuie pus în concordanţă cu tipul de evidenţă contabilă corespunzător.

Principalul document care reglementează activitatea contabilă este Legea contabilităţii, Nr. 113 din  27.04.2007, în vigoare de la  01.01.2008. Deşi contabilitatea se raportează la parametrii cantitativi ai activităţii de business, în articolul 6, alineatele 1 şi 2 se fac unele referiri şi la aspectele calitative ale acesteia.

Cui revine răspunderea pentru ţinerea evidenţei contabile?

        În funcţie de forma juridică a întreprinderii, aceasta se repartizează după cum urmează:

Tipuri de întreprinderi / întreprinzători

 

Factorul de răspundere
a. Întreprinzători individuali • Proprietarului
b. Întreprinderea ai cărei proprietari au răspundere nelimitată • Partenerilor
c. Întreprinderea cu răspundere limitată • Conducerii (organului executiv)
d. În entităţile neprevăzute la lit. a), c). • Conducătorului entităţii

Cu privire la obligativitatea ţinerii contabilităţii, în art. 7, legea prevede:

(1) Standardele de contabilitate constituie baza ţinerii contabilităţii şi raportării financiare de către entităţi şi sunt parte componentă a cadrului juridic al Republicii Moldova. Pentru entitate, standardele de contabilitate sunt obligatorii şi acestea se selectează în conformitate cu art.4.

(2) Entitatea este obligată să ţină contabilitatea şi să întocmească rapoartele financiare în modul prevăzut de prezenta lege, de standardele de contabilitate, de planul de conturi contabile şi de alte acte normative.

Moduri de ţinere a evidenţei contabile

Întreprinderile cu răspundere limitată şi cele cu răspundere nelimitată care fac parte din sectorul IMM organizează şi ţin contabilitatea în baza sistemului contabil, în următoarele moduri:
a) în partidă simplă, fără prezentarea rapoartelor financiare dacă  nu depăşesc limitele a două din următoarele trei criterii pentru perioada de gestiune precedentă:
– totalul veniturilor din vânzări – cel mult 3 milioane de lei;
– valoarea de bilanţ a activelor pe termen lung – cel mult 1 milion de lei;
– numărul mediu scriptic al personalului în perioada de gestiune – cel mult  9 persoane.

În acest caz, întreprinzătorul îşi poate elabora propria politică de contabilitate, utilizând formularele recomandate de SNC 62, întocmind rapoarte financiare în volumul şi conform formularelor prevăzute de legislaţie.
     b) simplificat în partidă dublă, cu prezentarea rapoartelor financiare condensate (simplificate) dacă nu depăşesc limitele a două din următoarele trei criterii pentru perioada de gestiune precedentă:
– totalul veniturilor din vânzări – cel mult 15 milioane de lei;
– totalul  bilanţului contabil – cel mult 6 milioane de lei;
– numărul mediu scriptic al personalului în perioada de gestiune – cel mult 49 de persoane;
c) complet în partidă dublă, cu prezentarea rapoartelor financiare complete.

Ce sunt standardele naţionale de contabilitate (SNC)?

       Sunt standarde şi interpretări bazate pe directivele Uniunii Europene şi pe S.I.R.F., elaborate şi aprobate de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, care stabilesc reguli generale obligatorii privind ţinerea contabilităţii şi raportarea financiară.

Conform art. 8, alineatele 1 şi 2, contabilitatea  se  ţine în limba de stat şi în monedă naţională, iar  contabilitatea faptelor economice efectuate în valută se ţine atât în monedă naţională, cât şi în valută străină, potrivit standardelor de contabilitate.

Autor. Igor Goreacii

link: http://contabilsef.md/libview.php?l=ro&idc=376&id=8017&parent=0

Leave a comment