Archive for February, 2015

 Abordări practice privind evidența creanțelor compromise și datoriilor expirate

time_is_money_highdefinition_picture_3pAfacere – activitate comercială a tranzacțiilor economice între furnizor și cumpărător. Așa, ar descrie un dicționar explicativ economic acest flux economic.
Respectiv, apare necesitatea unei reglementări juridice a activităţii economice adecvate condiţiilor actuale, – reglementare oferită de dreptul comercial ca ramură de drept care cuprinde ansamblul de norme juridice ce reglementează modalităţile de constituire, funcţionare şi încetare a activităţii de întreprinzător, precum şi normele care reglementează raporturile juridice la care  agenţii economici participă în cadrul acestei activităţi.
În acelaşi timp, pentru a se putea dezvolta, economia liberă necesită nu doar un cadru legislativ adecvat stabil, dar şi resurse umane cu un înalt grad de pregătire, o procedură eficientă de soluţionare a litigiilor economice în cadrul unei judecăţi suple, rapide şi eficiente, ce ar permite soluţionarea cît mai rapidă a neînţelegerilor dintre diverşi parteneri economici, fără a afecta negativ climatul comercial normal.
O abordare explicativă în privința reclamațiilor pe aspectele comerciale – contabile, privind creanțele compromise și datoriile expirate sub pretextul SNC, Codului Civil și Codul Fiscal va fi examinat în acest articol.
Creanţe – drepturi ale entităţii ce decurg din tranzacţii sau evenimente trecute şi din stingerea cărora se aşteaptă intrări (majorări) de resurse care încorporează beneficii economice.
Datorii – obligaţii actuale ale entităţii ce decurg din fapte economice anterioare şi prin stingerea (decontarea) cărora se aşteaptă să rezulte o ieşire (diminuare) de resurse care încorporează beneficii economice.
Pentru expunerea unui material explicativ, se abordează pretenția unui caz real de recuperare a creanției al companiei X SRL față de Y SRL după un termen de 3 ani de zile prin intermediul Judecatoriei Centru în data de 12 septembrie 2014, asupra litigiului comercial.
Studiu, caz real : Compania X SRL a livrat în august 2011 marfă de 36 000 lei către Compania Y SRL. În luna septembrie 2014 în urma unui audit intern s-a depistat creanţe nestinse anterior în sumă de 36 000 lei (mai mult ani). În urma deciziilor interne au dispus acționa compania Y SRL în judecată. Conform instanței de judecată la data de 12 septembrie 2014, a fost respinsă acțiunea companiei X SRL împotriva companiei Y SRL pe baza articolelor 267,512, 572, 585, 602, 619, 624, 753, 859 Cod Civil , 236 -241 CPC, instanță de judeacată.
Hotărîrea putea fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Chișinău în termen de 30 zile de la pronunțare. Compania X SRL a continuat atacul asupra deciziei Hotărîrii Judecătoriei Centru, asupra posibilității de încasare a reclamațiilor pretinse. Curtea de Apel Chișinău în ședință publică a menținut decizia Judecătoriei Centru expusă corect și irevocabilă.
În aceste ordin de idei evidența contabilă la furnizor și cumpărărtor este necesar a fi privită pe caz aparte, pentru evitarea erorilor financiar – contabile.
Evidența contabilă la furnizor:
Creanţele se consideră compromise în cazurile în care termenul de prescripţie prevăzut de legislaţia în vigoare a expirat sau cumpărătorul (clientul) se află în situaţia financiară nefavorabilă (creanţele nu au acoperire garantată şi nu pot fi încasate). Recunoaşterea creanţelor drept compromise are loc în baza documentelor care confirmă apariţia circumstanţei respective.
În conformitate cu SNC ,,Creanțe și investiții financiare’’ și politicile contabile, creanţele compromise pot fi contabilizate prin:
1) metoda directă – creanţele compromise se decontează la cheltuieli curente în perioada de gestiune în care au fost recunoscute drept compromise.
2) metoda corecţiilor (provizioanelor) – poate fi aplicată pentru ajustarea creanţelor comerciale. Corecţiile se constituie pe măsura vînzării bunurilor sau prestării serviciilor în termenele prevăzute de politicile contabile (lunar, trimestrial, anual) şi se contabilizează ca majorare concomitentă a cheltuielilor curente şi corecţiilor privind creanţele compromise.
Mărimea corecţiilor privind creanţele compromise poate fi determinată:

  1. a) pe fiecare creanţă reieşind din mărimea absolută a creanţelor compromise;
  2. b) pe grupe de creanţe în funcţie de termenul de achitare expirat al acestora;
  3. c) pe creanţe în totalitate reieşind din volumul vînzărilor nete în perioada raportată şi cota pierderilor aferente creanţelor compromise;
  4. d) în alt mod prevăzut în politicile contabile.

Pentru constituirea şi utilizarea provizionului privind creanţele compromise este destinat contul 222 „Corecţii (provizioane) privind creanţele compromise”. Acesta este un cont de pasiv (rectificativ), în creditul acestui cont se înregistrează constituirea/majorarea provizionului privind creanţele compromise în corespondenţă cu debitul conturilor: 221, 331, 712 etc. În debitul contului 222 „Corecţii (provizioane) privind creanţele compromise” se înregistrează utilizarea/anularea provizionului privind creanţele compromise în corespondenţă cu creditul conturilor: 221, 331, 612 etc. Soldul contului 222 „Corecţii (provizioane) privind creanţele compromise” este creditor şi reprezintă suma provizionului privind creanţele compromise determinată în conformitate cu standardele de contabilitate.
Indiferent în ce an s-a comis eroarea, corectarea TVA se efectuează cu ajutorul unei înregistrări obişnuite sau cu semnul minus ori în paranteze în Registrul de evidenţă al livrărilor. Este necesar să se precizeze seria şi numerele facturilor fiscale, eliberate la efectuarea livrărilor de mărfuri şi servicii în raport cu care s-au comis erori.
Conform art 5 punctul 32 din Codul Fiscal, datorie compromisă creanţă care este nerambursabilă în cazurile în care:

  1. a) agentul economic lichidat nu are succesor de drepturi;
  2. b) persoana juridică sau fizică care desfăşoară activitate de întreprinzător, declarată insolvabilă, nu are bunuri;
  3. c) persoana fizică care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi gospodăria ţărănească (de fermier) sau întreprinzătorul individual nu are, în decurs de 2 ani din ziua apariţiei datoriei, bunuri sau este în insuficienţă de bunuri ce ar putea fi percepute în vederea stingerii acestei datorii;
  4. d) persoana fizică a decedat şi nu mai există persoane obligate prin lege să onoreze obligaţiile acesteia;
  5. e) persoana fizică, inclusiv membrii gospodăriei ţărăneşti (de fermier) sau întreprinzătorul individual, care şi-a părăsit domiciliul nu poate fi găsită în decursul termenului de prescripţie stabilit de legislaţia civilă;
  6. f) există actul respectiv al instanţei de judecată sau al executorului judecătoresc (decizie, încheiere sau alt document prevăzut de legislaţia în vigoare) potrivit căruia perceperea datoriei nu este posibilă.

Calificarea datoriei drept compromisă, în cazurile specificate mai sus, are loc doar în baza documentului corespunzător prin care se confirmă apariţia circumstanţei respective de implicare într-o formă juridică în condiţiile legii.
Creanţele compromise se stabilesc în urma efectuării inventarierii creanţelor şi datoriilor în conformitate cu prevederile Regulamentului cu privire la modul de efectuare a inventarierii aprobat prin Ordinul Ministerului de Finanţe nr. 60 din 29.05.2012. Documentele necesare pentru decontarea creanţelor compromise sînt:

  • lista de inventariere a creanţelor şi datoriilor;
  • procesul-verbal privind rezultatele inventarierii;
  • ordinul conducătorului întreprinderii;
  • confirmarea organului de drept privind nerambursarea datoriei (este necesară pentru deducerea creanţei în scopuri fiscale).

Necesitatea efectuării inventarierii este prevăzută de art.24 din Legea contabilităţii. În Nota
informativă trebuie să se precizeze denumirea şi adresa debitorilor şi creditorilor, suma creanţelor şi a datoriilor, motivele, momentul apariţiei şi în temeiul căror documente au apărut aceste creanţe sau datorii.
În conformitate cu hotărîrea deciziei instanței de judecată, conducătorul entităţii X SRL poate deconta creanţele cu termenul de prescripţie expirat, efectiv astfel:

  • Metoda directă de decontare a creanţelor compromise*
Nr.d/o Conţinutul operaţiunilor economice Suma, lei Corespondenţa conturilor
Debit Credit
1 Decontarea creanțelor compromise 36 000 712 221

Notă*: Restabilirea creanţelor compromise decontate anterior la cheltuieli curente se contabilizează ca majorare concomitentă a creanţelor şi veniturilor curente şi a datoriilor curente.
Modul de reflectare a sumei TVA aferentă creanţei decontate depinde de faptul dacă creanţa decontată este recunoscută în scopuri fiscale (există decizia organului judiciar privind insolvabilitatea debitorului) sau nu.
Conform articolul 116 al Codului Fiscal trecerea în cont a T.V.A. în cazul datoriilor (creanţelor) compromise:
(1) Dacă, după includerea în declaraţia privind T.V.A. a sumei T.V.A. achitate pe livrarea efectuată, toată suma sau o parte a ei se consideră, conform legislaţiei, drept datorie compromisă, subiectul impozabil are dreptul la trecerea în cont a sumei T.V.A. achitate pentru orice perioadă fiscală privind T.V.A. Suma T.V.A. care urmează a fi trecută în cont este egală cu suma T.V.A. achitată pe livrarea care corespunde sumei datoriei compromise nerambursate.
(2) Dacă suma datoriei compromise se restituie subiectului impozabil după primirea dreptului de a o trece în cont conform prevederilor alin. (1), această sumă se consideră ca plată pentru următoarea livrare impozabilă efectuată la momentul primirii sumei datoriei compromise.
(3) Dacă, după includerea în declaraţia privind T.V.A. a sumei T.V.A. în baza facturii fiscale primite, toată suma sau o parte a ei se consideră, conform legislaţiei, drept datorie compromisă, subiectul impozabil va exclude din trecerea în cont suma T.V.A. care corespunde sumei datoriei compromise neachitate.
Altfel, depinde de faptul dacă creanţa este recunoscută ca datorie compromisă în scopuri fiscale sau nu şi anume de faptul dacă se îndeplinesc condiţiile prevăzute de alineatul (1) art. 31 al Codului Fiscal (existenţa confirmării organului de drept privind nerambursarea datoriei).
Admitem, creanţa decontată este recunoscută în scopuri fiscale (există decizia organului judiciar privind insolvabilitatea debitorului) conducătorul entităţii X SRL poate deconta astfel*:

Nr.d/o Conţinutul operaţiunilor economice Suma, lei Corespondenţa conturilor
Debit Credit
1 Trecerea în cont a TVA (36 000 * 20%) 7 200 534 221

Notă*: Totodată suma respectivă se reflectă în Registrul de evidenţă a procurărilor şi se face corectarea necesară în declaraţia privind TVA.
Admitem, creanţa decontată nu este recunoscută în scopuri fiscale, conducătorul entităţii X SRL va deconta în următorul fel:

Nr.d/o Conţinutul operaţiunilor economice Suma, lei Corespondenţa conturilor
Debit Credit
1 Suma  a TVA (36 000 * 20%) 7 200 713 221

Metoda decontării creanţelor compromise pe seama corecţiilor (provizioanelor) create în aceste scopuri este mai acceptabilă. Aplicarea ei permite reflectarea pierderilor privind creanţele compromise în rapoartele financiare ale perioadei de gestiune în care au fost constatate veniturile aferente acestor pierderi, dar nu în perioada în care s-a constatat că clientul nu este în stare să achite creanţa.
Admitem la cazul enumerat anterior, entitatea X în conformitate cu politicile contabile utilizează metoda corecţiilor privind creanţele compromise stabilite în baza mărimii absolute a creanţelor compromise. Soldul neutilizat al corecţiilor privind creanţele compromise la 31 decmbrie 2014 constituie 36 000 lei conform următorului tabel 1:
Tabelul 1
Situaţia creanţelor la 31.12.2014

Cumpărătorul Soldul creanţelor
comerciale, lei
Soldul creanţelor
compromise, lei
“Y” 0 36 000

În baza datelor din tabelul anterior, corecţiile privind creanţele compromise calculate de
(36 000 lei) se ajustează şi se contabilizează în sumă de 36 000 lei (0 lei – 36 000 lei) ca majorare concomitentă a cheltuielilor curente şi corecţiilor privind creanţele compromise în evidenţa contabilă a companiei X în cele ce urmează:

  • Metoda corecţiilor (provizioanelor)

pct. a) pe fiecare creanţă reieşind din mărimea absolută a creanţelor compromise *.

Nr.d/o Conţinutul operaţiunilor economice Suma, lei Corespondenţa conturilor
Debit Credit
1 Decontarea creanțelor compromise 36 000 712 222
2 Decontarea creanţelor compromise, perioadei financiare 36 000 222 221

Notă*: Decontarea creanțelor compromise are loc conform politicilor contabile expuse în entitatea X furnizor.
Metoda grupării creanţelor comerciale după termenul de achitare se realizează în baza cotei-părţi a creanţelor comerciale compromise care se calculează pe grupe de creanţe formate după termenele de achitare, cota pierderilor fiind estimată în funcţie de termenul de achitare expirat al grupei specificate.
Cu cît termenul de achitare expirat este mai mare, cu atît este mai înaltă probabilitatea că creanţele respective reprezintă datorii compromise.
Modul de formare a rezervelor pentru creanţele compromise prin gruparea creanţelor comerciale, în funcţie de termenele de achitare expirate, este examinat în continuare în baza unui exemplu convenţional.
Entitatea „X” a grupat creanţele comerciale după termenul de achitare expirat şi a stabilit probabilitatea neachitării creanţelor în tabelul 2.
Tabelul 2
Modul de formare a rezervelor pentru datoriile compromise prin gruparea creanţelor comerciale după termenul de achitare expirat (la 31.12.2014)

Termenul
de achitare expirat(zile)
Suma creanţelor comerciale
(lei)
Cota creanţelor compomise (%) Provizioane ale creanţelor compomise (lei)
1 2 3 4 (col.2 ´ col.3 : 100)
1–10 zile 34 000 1 340
11–30 zile 26 000 2 520
31–60 zile 13 000 14  1 820
61–90 zile 12 100 25 3 025
Peste 90 zile 1 600 60 9 60
Total 86 700 X 6 665

La 31 decembrie 2014 rezervele pentru datoriile compromise (col.4) se determină prin înmulţirea sumei creanţelor comerciale cu cota creanţelor compromise, în funcţie de termenul de achitare expirat, şi constituie 6 665 lei.
2). Metoda corecţiilor (provizioanelor)
pct. b) pe grupe de creanţe în funcţie de termenul de achitare expirat al acestora.

Nr.d/o Conţinutul operaţiunilor economice Suma, lei Corespondenţa conturilor
Debit Credit
1 Decontarea creanțelor compromise 6 665 712 222
2 Decontarea creanțelor creanţelor, perioadei financiare 6 665 222 221

Mărimea corecţiilor pe creanţe în totalitate, se determină prin produsul dintre cota medie a creanţelor compromise şi volumul vînzărilor nete. Volumul vînzărilor nete reprezintă veniturile din vînzările în credit (cu olată ulterioară) ajustate cu valoarea bunurilor returnate şi/sau cu suma reducerii de preţuri aferente vînzării. Cota medie a creanţelor compromise se calculează ca raportul dintre suma efectivă a pierderilor aferente creanţelor compromise în perioadele de gestiune precedente (de exemplu, 3-5 ani) şi volumul vînzărilor nete în aceeaşi perioadă.
Modul de formare pe baza de creanţe în totalitate reieşind din volumul vînzărilor nete în perioada de gestiune şi cota pierderilor aferente creanţelor compromise, este examinat în continuare în baza unui exemplu convenţional.
Entitatea „X” în anul 2014, volumul vînzărilor a constituit 2 810 000 lei. Mărimea corecţiilor privind creanţele compromise se determină la finele anului în baza datelor privind volumul vînzărilor nete şi pierderile aferente creanţelor compromise pentru 3 ani precedenţi în tabelul 3 .
Tabelul 3
2). Metoda corecţiilor (provizioanelor)
Pct c) pe creanţe în totalitate reieşind din volumul vînzărilor nete în perioada raportată şi cota pierderilor aferente creanţelor compromise
Volumul vînzărilor nete şi pierderi aferente creanţelor compromise

Anii Volumul vînzărilor nete,
lei
Pierderi aferente
creanţelor compromise,
lei
2014 2250000 85000
2013 2520000 72000
2012 3050000 92000
Total 7820000 249000

Conform datelor din exemplu, cota medie a creanţelor compromise constituie 3,18% (249000 lei : 7820000 lei × 100%). Corecţiile privind creanţele compromise – 89358 lei (2810000 lei × 3,18%) la 31 decembrie 2014 se contabilizează ca majorare concomitentă a cheltuielilor curente şi corecţiilor privind creanţele compromise.

Nr.d/o Conţinutul operaţiunilor economice Suma, lei Corespondenţa conturilor
Debit Credit
1 Decontarea creanțelor compromise 89 358 712 222
2 Decontarea creanțelor creanţelor, perioadei financiare 89 358 222 221

În cazul trecerii de la metoda corecţiilor la metoda directă de contabilizare a creanţelor compromise, soldul corecţiilor se decontează prin diminuarea corecţiilor privind creanţele compromise şi majorarea veniturilor curente.
Evidența contabilă la cumpărător:
Datorii expirate se consideră în cazul în care termenul de prescripţie prevăzut de legislaţia în vigoare a expirat.
Decontarea datoriilor conform SNC ,,Capital propriu și datorii’’ se efectuează:
1) la renunţarea creditorului la drepturile sale;
2) la privarea creditorului de drepturile sale, inclusiv la expirarea termenului de prescripţie a datoriilor;
3) în alte cazuri prevăzute de legislaţie.
Decontarea datoriilor se contabilizează ca diminuare a datoriilor şi majorare a veniturilor curente.
Conform scrisorii IFPS nr. 17-2/1-15-247-1677 din 17.03.2009, privind reflectarea la venituri a datoriei creditoriale cu termenul de prescripţie expirat, se expune:
Conform art. 267 alin. (1) din Codul Civil al Republicii Moldova nr. 1107-XV din 06.06.2002 (Monitorul Oficial nr. 82-86 din 22.06.2002) termenul general în interiorul căruia persoana poate să-şi apere, pe calea intentării unei acţiuni în instanţă de judecată, dreptul încălcat este de 3 ani.
Totodată, potrivit art. 271 din Codul Civil acţiunea privind apărarea dreptului încălcat se respinge în temeiul expirării termenului de prescripţie extinctivă numai la cererea persoanei în a cărei favoare a curs prescripţia, depusă pînă la încheierea dezbaterilor în fond. În apel sau în recurs, prescripţia poate fi opusă de îndreptăţit numai în cazul în care instanţa se pronunţă asupra fondului.
Astfel, reieşind din informaţia prezentată în adresare, se menţionează că datoria creditorială se va reflecta la venituri în perioada fiscală în care a expirat termenul de prescripţie conform prevederilor din Codul Civil.
Adăugînd şi prevederile art.18 alin. (j) din CF, venitul rezultat din neachitarea datoriei de către agentul economic (cu excepţia cazurilor cînd formarea acesteia este o urmare a insolvabilităţii contribuabilului) se include în venitul brut şi, prin urmare, nu necesită efectuarea corectărilor în anexa 1D din Declaraţie. În cazul insolvabilităţii contribuabilului, venitul nu se recunoaşte în scopuri fiscale şi se corectează în rîndul 02013 din Declaraţie.
Este de menţionat că TVA pentru datoriile decontate aferente importului de mărfuri, nu se restabileşte. Iar în cazul procurării de mărfuri de la rezidenţi (inclusiv cele cu clauză valutară) pentru care anterior TVA a fost trecută în cont, TVA se restabileşte.
În conformitate cu hotărîrea deciziei instanței de judecată, conducătorul entităţii Y SRL poate deconta datoriile cu termenul de prescripţie expirat, astfel:

Nr.d/o. Conţinutul operaţiunilor economice Suma, lei Corespondenţa conturilor
Debit Credit
1. Decontarea datoriilor faţă de firma X SRL

„Struguraş” S.A. în legătură cu expirarea termenului de prescripţie

36 000 521 612
2. Stornarea TVA de la valoarea bunurilor recepţionate, care anterior a fost trecută în cont, (36000 * 20%) (7 200) 534 521

Integrarea contabilă presupune abilitatea de a administra un proces de judecată în materie comercială sub aspect contabil, de a determina natura juridică a litigiului dedus judecăţii şi a stabili legea incidentă cauzei, de a identifica, a asigura şi a solicita probe, de a aprecia corect situaţia de fapt şi a propune soluţii legale, de a elabora note contabile adecvate.
Nivelul aplicării presupune formarea competenţelor necesare în aplicarea şi interpretarea profesională a normelor juridice, normelor contabile cît și cele fiscale ce reglementează diferite domenii ale activităţii de întreprinzător, dezvoltarea aptitudinilor de analiză a legilaţiei, abilităţilor de utilizare a rezultatelor unor studii ştiinţifice la procesul de aplicare a normelor economice.

Nota: Materialul expus este preluat din SNC, Codul Fiscal și Codul Civil

Autor: Igor Goreacii

Advertisements

Leave a comment

Primirea împrumuturilor de la persoane fizice, prin prisma aspectelor fiscale și civile

images  Alegerea mașinilor de casă și control este un factor important de familizare în  ceea ce privește caracteristicile sale. Cînd selectați un fond pentru nevoile specifice,  trebuie să fie luați considerație mai mulți factori, de exemplu, schimburile comerciale  specifice (gama, disponibilitatea unui produs a unei baze de date), fiabilitatea service –  ul de garanție.

Pentru a alege setarea aparatulul de casă și control, trebuie să solicitați sfaturile de la  experții care, la rîndul lor, vor consilia un model de case pentru marcaj pe benzile  fiscale, precum și instrumentele care sunt potrivite pentru afacerea dumneavostră.

În continuare vor fi abordate sub aspect fiscal și juridic, explicațiile privind utilizarea mașinilor de casă și control în activitățile financiare de împrumut în bani în afara sistemului bancar.

 Explicația sub aspect fiscal

Prezentele explicaţii sunt aplicabile activităţilor asociaţiilor de economii şi împrumut, reglementate prin Legea Asociaţiilor de economii şi împrumut nr. 139-xvi din 21 iunie 2007, precum şi activităţilor de microfinanţare, reglementate prin Legea cu privire la organizaţiile de microfnanţare nr. 280-xv din 22 iulie 2004.

Potrivit art. 8 alin. (2) lit. c) al Codului fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997 contribuabilul este obligat să ţină evidenţa contabilă conform modului stabilit de legislaţie, să efectueze decontările băneşti în numerar cu utilizarea maşinilor de casă şi control cu memorie fiscală (MCC) în modul stabilit de Guvern, precum şi să asigure păstrarea benzilor de control emise de MCC.

În conformitate cu Regulamentul privind aplicarea maşinilor de casă şi control pentru efectuarea decontărilor în numerar [Hotărîrea Guvernului nr. 474 din 28 aprilie 1998 „Cu privire la aplicarea maşinilor de casă şi control cu memorie fiscală pentru efectuarea decontărilor în numerar”, redacţia din 15 aprilie 2008 cu modificările ulterioare], se permite efectuarea decontărilor băneşti în numerar fără aplicarea MCC în cadrul desfăşurării activităţilor stipulate în «Lista genurilor de activitate al căror specific permite efectuarea decontărilor băneşti fără aplicarea maşinilor de casă şi control», anexa la Regulamentul nominalizat.

Activitatea financiară de împrumut nu se conţine în Lista stipulată şi, deci, utilizarea MCC este obligatorie.

MCC se va utiliza la operaţiunile rambursare (restituire) a împrumuturilor, recepţionare a dobînzilor, comisioanelor şi încasărilor aferente.

Documentele uzuale activităţilor desfăşurate se folosesc fără restricţii.

Dat fiind faptul că în Registrul unic al maşinilor de casă şi de control nu sunt MCC specializate pentru astfel de activităţi, se recomandă a folosi o MCC obişnuită pentru comerţ şi servicii (imprimanta fiscală conjugată cu PC ar soluţiona şi alte probleme de evidenţă contabilă). Pentru evidenţa separată în memoria fiscală (şi rapoarte) a sumelor de numerar primit se vor folosi 4 nivele de cotă T.V.A.

 

MCC, astfel programată, asigură înregistrarea şi păstrarea separată în memoria fiscală a sumelor gestiunii zilnice la nivelele ce urmează:

nivelul A – suma încasărilor aferente (alte încasări);

nivelul B – suma împrumuturilor rambursate (restituite);

nivelul C – suma dobînzilor pentru împrumuturi;

nivelul D – suma comisioanelor pentru împrumuturi.

 Explicația sub aspect civil

În conformitate cu Hotărîrea de Guvern nr. 474 din 28.04.1998 a fost aprobat Regulamentul cu privire la aplicarea maşinilor de casă şi control pentru efectuarea decontărilor în numerar („Regulament”) este stabilită obligativitatea utilizării maşinilor de casă şi control la efectuarea operaţiunilor economice cu consumatorii. Conform art. 3 al Regulamentului şi art.1 al Legii privind protecţia consumatorilor nr.105-XV din 13.03.2003, consumator este orice persoană care comandă, procură sau foloseşte bunuri, lucrări sau servicii pentru necesităţile nelegate de activitatea de întreprinzător sau profesională. Conform art.4 al Regulamentului, la efectuarea decontărilor băneşti în numerar pentru operaţiunile economice cu consumatorii, contribuabilii sînt obligaţi să utilizeze maşinile de casă şi control.

Precizăm că în cadrul relaţiilor care se stabilesc în baza contracului de împrumut nu există consumator, deoarece nu se presupune consum de bunuri sau servicii. Contractul de împrumut, în sensul art. 867 Cod Civil presupune că o parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părţi (împrumutat) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeaşi sumă sau bunuri de acelaşi gen, calitate şi cantitate la expirarea termenului pentru care i-au fost date. Conform art. 869 Cod Civil contractul de împrumut, poate fi purtător de dobîndă. Considerăm că la încheierea unui contract de împrumut nu este obligatoriu eliberarea bonului de casă pe motiv că persoana nu achiziționează bunuri sau servicii. În opinia noastră, Circulara Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr.26-11/3.13.9745 din 23.12.2011 excede cadrul legal și împovărează nejustificat obligațiile agenților economici, aceasta neaplicîndu-se doar în scopurile consumului de bunuri și servicii de către persoanele fizice.

Soluție: În context, conform Codului Fiscal art. 254 alin (2) amenda pentru neutilizarea maşinilor de casă şi control este de 7 000 lei, drept soluţie fiind recomandabil ca împrumuturile să fie virate direct în contul curent al agentului economic prin contractul de împrumut.

Autor: Igor Goreacii

Leave a comment